De-a lungul timpului societatea a socotit adesea ca femeile sunt
destinate aproape exclusiv activitatilor casnice, istoria consemneaza
numeroase cazuri cand ele au contribuit consistent la progresul culturii
si civilizatiei omeneste.
In aceasta ordine de idei, inca din antichitate femeile s-au dovedit inventive, reusind sa lase posteritatii inventiile lor remarcabile, noteaza Big Picture.
Chiar daca in unele perioade le-a fost greu sa se afirme, rezultatul acestei munci fiind adesea preluat de soti pe numele lor, in epoca moderna inregistrarea inventiilor de catre adevaratele autoare nu mai este o exceptie.
Mai ciudat este insa faptul ca cele mai multe din inventiile femeilor sunt legate de profesii caracterisitce barbatilor: taiatul lemnelor, astronomia, deszapezirea, automobilismul, mecanica si chiar tehnica militara.
Astrolabul si densimetrul
Dispozitivul de masurat coordonatele corpurilor ceresti numit astrolab a fost inventat in secolul IV i.Hr, de catre femeia astronom, matematician si fiolosof Hypatia din Alexandria (370-415). Era o persoana erudita, fiica matematicianului Theon din Alexandria.
A ajuns o personalitate cunoscuta a timpului sau, in principal datorita prelegerilor publice tinute in Alexandria, unde sustinea teoriile neoplatonice. Din pacate, niciuna din lucraile sale nu s-a pastrat, toate fiind distruse cu prilejul incendierii bibliotecii din Alexandria.
Aceleiasi femei i se atribuie si inventia densimetrului, construit in baza principiului lui Arhimede. Notorietatea pe care o capatase la timpul sau a starnit insa invidia unora dintre contemporani. Acuzata ca s-ar fi implicat in conflictul dintre prefectul roman Oreste si patriarhul crestin Chiril, a fost ucisa cu pietre, din ordinul acestuia din urma, la varsta de 45 de ani.
Fierastraul circular
Pana in anul 1810, nu exista alt mod de taiere a lemnelor, decat cu fierastraul alternativ, cel care executa miscarea de "du-te, vino", manevrat de doi barbati, fiecare tinand manerul de la cate o extremitate. Operatia era anevoioasa, cerea mult efort si nici nu prevestea perspectiva mecanizarii.
Necesitatea de a inlocui acest sistem alternativ cu unul continuu si fara timpi morti a determinat-o pe americanca Babitha Babbitt (1784-1853) sa nascoceasca fierastraul circular, in forma de disc. Si acesta era manual - respectiv cei doi barbati roteau doua manivele - dar lucrau in plin, neavand timpi morti.
Conceput initial pentru a fi folosit in gospodarie, fierastraul circular s-a extins in fabricile de cherestea, iar in secolul urmator a cunoscut mecanizarea. In ce o priveste pe inventatoare, ea nu si-a patentat nicodata inventia.
Periscopul
Este neasteptat ca acest aparat, de mare utilitate in exploatarea submarinelor unde echipajul era totdeauna format din barbati, sa fi fost nascocit de o femeie. Ea se numea Sarah Mather, era americanca si si-a brevetat inventia in anul 1845.
Brevetul a fost cumparat de marina americna, care a perfectionat inventia, iar periscopul este folosit si astazi atat la lucrarile de cercetare cu submarinul, cat si in cadrul tehnicii militare.
Conservele din carne
Conservarea carnii preparate in cutii metalice etanse si tratate termic a fost unul din principalele obiecte de atractie ale Expozitiei Mondiale de la Viena, din anul 1843.
Autoarea inventiei este rusoiaca Nadia Kozhina, a carei idee s-a bucurat atunci de un mare suces, fiind distinsa cu medalia de aur a expozitiei. Merita mentionat ca in acea vreme medaliile erau intr-adevar din aur curat, iar eliberarea diplomelor era facultativa.
Masina de spalat vase
De fapt, primul brevet pentru o masina de spalat vase fusese inregistrat de un barbat, Joe Houghton, dar prototipul n-a functionat niciodata, avand defectiuni de conceptie.
Prima masina functionala a fost brevetata de Josephine Cochrane, din Ohio, SUA (1839-1913), care nu numai ca si-a inregistrat patentele nr 355 si 139 din 1886, dar a trecut si la fabricarea masinilor in serie mica, prin propria ei companie, Garis-Cochrane.
Cu toate acestea, masina fiind greoaie, folosirea ei avea ratiune numai in cazul spalarii unui set mare de vase. In primii ani, s-a aratat utila in restaurante. Ca sa ajunga in gospodarii, a trebuit sa treaca vreo patru decenii.
In aceasta ordine de idei, inca din antichitate femeile s-au dovedit inventive, reusind sa lase posteritatii inventiile lor remarcabile, noteaza Big Picture.
Chiar daca in unele perioade le-a fost greu sa se afirme, rezultatul acestei munci fiind adesea preluat de soti pe numele lor, in epoca moderna inregistrarea inventiilor de catre adevaratele autoare nu mai este o exceptie.
Mai ciudat este insa faptul ca cele mai multe din inventiile femeilor sunt legate de profesii caracterisitce barbatilor: taiatul lemnelor, astronomia, deszapezirea, automobilismul, mecanica si chiar tehnica militara.
Astrolabul si densimetrul
Dispozitivul de masurat coordonatele corpurilor ceresti numit astrolab a fost inventat in secolul IV i.Hr, de catre femeia astronom, matematician si fiolosof Hypatia din Alexandria (370-415). Era o persoana erudita, fiica matematicianului Theon din Alexandria.
A ajuns o personalitate cunoscuta a timpului sau, in principal datorita prelegerilor publice tinute in Alexandria, unde sustinea teoriile neoplatonice. Din pacate, niciuna din lucraile sale nu s-a pastrat, toate fiind distruse cu prilejul incendierii bibliotecii din Alexandria.
Aceleiasi femei i se atribuie si inventia densimetrului, construit in baza principiului lui Arhimede. Notorietatea pe care o capatase la timpul sau a starnit insa invidia unora dintre contemporani. Acuzata ca s-ar fi implicat in conflictul dintre prefectul roman Oreste si patriarhul crestin Chiril, a fost ucisa cu pietre, din ordinul acestuia din urma, la varsta de 45 de ani.
Fierastraul circular
Pana in anul 1810, nu exista alt mod de taiere a lemnelor, decat cu fierastraul alternativ, cel care executa miscarea de "du-te, vino", manevrat de doi barbati, fiecare tinand manerul de la cate o extremitate. Operatia era anevoioasa, cerea mult efort si nici nu prevestea perspectiva mecanizarii.
Necesitatea de a inlocui acest sistem alternativ cu unul continuu si fara timpi morti a determinat-o pe americanca Babitha Babbitt (1784-1853) sa nascoceasca fierastraul circular, in forma de disc. Si acesta era manual - respectiv cei doi barbati roteau doua manivele - dar lucrau in plin, neavand timpi morti.
Conceput initial pentru a fi folosit in gospodarie, fierastraul circular s-a extins in fabricile de cherestea, iar in secolul urmator a cunoscut mecanizarea. In ce o priveste pe inventatoare, ea nu si-a patentat nicodata inventia.
Periscopul
Este neasteptat ca acest aparat, de mare utilitate in exploatarea submarinelor unde echipajul era totdeauna format din barbati, sa fi fost nascocit de o femeie. Ea se numea Sarah Mather, era americanca si si-a brevetat inventia in anul 1845.
Brevetul a fost cumparat de marina americna, care a perfectionat inventia, iar periscopul este folosit si astazi atat la lucrarile de cercetare cu submarinul, cat si in cadrul tehnicii militare.
Conservele din carne
Conservarea carnii preparate in cutii metalice etanse si tratate termic a fost unul din principalele obiecte de atractie ale Expozitiei Mondiale de la Viena, din anul 1843.
Autoarea inventiei este rusoiaca Nadia Kozhina, a carei idee s-a bucurat atunci de un mare suces, fiind distinsa cu medalia de aur a expozitiei. Merita mentionat ca in acea vreme medaliile erau intr-adevar din aur curat, iar eliberarea diplomelor era facultativa.
Masina de spalat vase
De fapt, primul brevet pentru o masina de spalat vase fusese inregistrat de un barbat, Joe Houghton, dar prototipul n-a functionat niciodata, avand defectiuni de conceptie.
Prima masina functionala a fost brevetata de Josephine Cochrane, din Ohio, SUA (1839-1913), care nu numai ca si-a inregistrat patentele nr 355 si 139 din 1886, dar a trecut si la fabricarea masinilor in serie mica, prin propria ei companie, Garis-Cochrane.
Cu toate acestea, masina fiind greoaie, folosirea ei avea ratiune numai in cazul spalarii unui set mare de vase. In primii ani, s-a aratat utila in restaurante. Ca sa ajunga in gospodarii, a trebuit sa treaca vreo patru decenii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu